In numarul precedent am publicat prima parte a convorbirii cu prof. univ. dr. Mircea Cosea, directorul general al Institutului Central de Cercetari Stiintifice €˛Spiru Haret€¯. Interlocutorul nostru s-a referit, cu precadere, la necesitatea unui nou model economic orientat spre un nou tip de societate. In cele ce urmeaza, ne vom referi la masurile care se iau in sfera administratiei publice.
Teodor Brates: Am impresia ca asa-numitele programe de restructurare au prea putina legatura cu o autentica reforma administrativa.
Mircea Cosea: Este foarte adevarat, sunt in total de acord cu dumneavoastra, am fost nevoit sa fac o campanie personala fata de o greseala care s-a comis, in urma cu ceva timp,, o greseala care ne va costa.
T.B.: Va referiti, probabil, la desfiintarea Institutului National de Administratie.
M.C.: Exact. Asa-numita lege de reorganizare a agentiilor guvernamentale data in noiembrie 2009 a fost o mistificare. Ea n-a avut nicio legatura cu restructurarea. Nici pe departe n-a existat o legatura cu reforma. Ea n-a facut decat o reasezare a clientelei politice. Am spus-o atunci si o spun si acum. Mi-am facut o seama de dusmani, dar aceasta este situatia. Desfiintarea Institutului National de Administratie s-a produs la presiunea pe care reprezentantii unei alte agentii guvernamentale le-a facut, respectiv Agentia Nationala a Functionarilor Publici, prin cunostinte, prin relatii la guvern. O spun direct ca toata lumea sa stie s-a actionat pentru a putea elibera piata specifica in favoarea lor. Este piata pregatirii fortei de munca in administratia publica. Si aceasta in favoarea unor firme particulare. Presedintele Agentiei, impreuna cu unii reprezentanti ai Cancelariei primului-ministru si cu Primaria din Brasov, a organizat un alt institut, cu acelasi obiect de activitate. Dar nu au inceput sa functioneze pentru ca n-au stiut ca trebuie acreditati de Uniunea Europeana.
T.B.: Cititorii trebuie informati ca exista, la nivelul UE, un Institut European de Administratie, care este la Maastricht si are atributii la nivel comunitar.
M.C.: O parte din personalul Agentiei de la noi, intre care secretarul general, avea patru firme proprii de pregatire profesionala, ceea ce reprezenta un caz cras de incompatibilitate. Consecintele sunt grave si vor deveni mai grave. Romania este singura tara din UE care nu este in sistemul comunitar de pregatire a personalului din administratia publica. Va trebui sa dea inapoi aproximativ 11 sau 14 milioane de euro pentru ca institutul de administratie a fost infiintat cu fonduri europene, pregatirea functionarilor publici in tara noastra s-a facut de luni de zile, iar acum a inceput sa fie, cum spuneam, in conflict de interese pentru ca a intrat in parohia Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Tot ei dau examenele, tot ei dau diplomele. Toate eforturile mele de a discuta cu cineva si de a explica aceste lucruri, de la primul-ministru pana la alti reprezentanti de seama ai partidului de guvernamant, au fost fara rezultate. Pe parcursul a trei luni din 2009, din august pana in noiembrie, cat am lucrat la institut, primul-ministru n-a vrut sa discute cu mine nici macar un minut.
T.B.: La vremea respectiva presa, inclusiv €˛Economistul€¯, a informat despre demersurile dumneavoastra, stim €“ bunaoara €“ ca n-ati dorit postul de sef al Institutului, dar ati cedat tocmai solicitarii premierului.
M.C.: M-a sunat intr-o duminica si mi-a propus sa ocup postul respectiv. Nu este, insa, vorba despre o chestiune personala. Fapt este ca am introdus institutul in sistemul european pentru ca iesirea de acolo prin neplata unor obligatii contractuale a marit numarul de probe si asa mai departe. Pe acest fir ajungem de unde am plecat, de la deficientele grave nu numai ale sistemului de pregatire profesionala, ci a intregului sistem de reglementare in domeniul administratiei publice. Ceea ce s-a facut n-a fost o reforma, n-a fost o reasezare a sistemului, a fost pur si simplu o incercare de a creea imaginea unei intentii de a aduce imbunatatirile care se impuneau. Ca n-a fost asa rezulta si din ceea ce a urmat. Perioada 2009-2010 a fost marcata de cresterea cheltuielilor bugetare cu personalul, ceea ce arata ca legea n-a fost operationala. Nu s-a aplicat, pur si simplu. In prezent, vad ca se incearca repornirea mecanismului de reformare.
T.B.: Dar pe ce baza?
M.C.: Nu se poate face o reforma adevarata fara un concept referitor la ceea ce dorim sa fie administratia publica in Romania. Daca scoatem doar oameni din sistem, pastram, pe fond, sistemul care s-a dovedit deficitar, deoarece era bazat pe anumiti oameni si nu pe un criteriu de eficienta. Era extensiv si nu intensiv. Deci, deocamdata, reforma in administratia publica nu exista. Au aparut unele idei ca ar trebui sa micsoram numarul de ministere.
T.B.: O manevra populista.
M.C.: Absolut. Trebuie sa privim si la altii. Ma gandesc la Franta care isi perfectioneaza sistemul institutional. Se reconstituie conceptul de administratie publica...
T.B.: Am vazut ca Institutul European de Administratie acorda o mare atentie experientei franceze in domeniu...
M.C.: Este intru totul justificat. Este vorba despre un concept novator. Are la baza trei principii: recapatarea increderii cetateanului in institutiile de stat (la noi nu se intampla asa, in momentul in care stai la coada ca sa-ti platesti impozitele, trebuie sa iti indeplinesti obligatiile, despre ce fel de respect fata de cetatean mai poate sa fie vorba?). Al doilea criteriu este diminuarea aparatului functionaresc prin extinderea informatizarii, insa diminuarea se face pe cale naturala.
[...]
Pentru acces complet la articol va rugam sa va abonati.
articole
La Plural
Europarlamentarii romani bat Strasbourg-ul si Bruxelles-ul, sa priceapa Bucurestiul
Proiect finantat din fonduri europene: Academia Romana, implicata in formarea unor cercetatori de elita in domeniul economic
€˛Este nevoie de un alt drum. Adica un nou model economic, corelarea lui cu modelul social, renuntarea la anumite principii pe care le mentinem fara sa credem in ele...€¯
€˛Cand infiintezi tot felul de institutii inainte de definirea obiectului activitatii lor, exista riscul de a se inventa o sumedenie de practici birocratice, care sa justifice locurile de munca si salariile€¯
Situatia actuala impune schimbarea mesajului guvernamental: €˛Iesirea din criza, prin relansare economica, nu prin majorarea sau infiintarea de taxe si impozite€¯
€˛Cercetatorii nu pot sa participe la un pseudodialog in care orice afirmatie trebuie sa fie neaparat si o negatie si orice negatie sa fie o afirmatie€¯
Achizitiile publice, intre bune intentii si rele practici
€˛De aratat cu degetul si de a gasi vinovati este usor. Eu cred ca fiecare cetatean al Romaniei este €“ ca o picatura €“ implicat in tot ceea ce s-a intamplat si se intampla€¯ (II)
€˛De aratat cu degetul si de a gasi vinovati este usor. Eu cred ca fiecare cetatean al Romaniei este €“ ca o picatura €“ implicat in tot ceea ce s-a intamplat si se intampla€¯
Deficitul bugetar, inamicul public nr. 1 - Anteriul lui Arvinte in varianta damboviteana
€˛Politicienii, mai iscusiti decat oamenii de rand, transforma diferite idei discutabile, vehiculate pe piata media, intr-un adevarat arsenal€¯
Romania si Germania, posibili parteneri in dezvoltarea unui avion regional
Pensiile private obligatorii, alimentate cu mai multi bani
Efectele inundatiilor €“ evaluari preliminarii
Sorin Oprescu: La capitolul infrastructura, cea mai spectaculoasa lucrare urbana este Pasajul Basarab