Cotidianul

Dr. Thomas Oberender, directorul artistic al Festivalului de la Salzburg: ?Rolul meu este sa-i fac pe oameni sa iubeasca teatrul"

Dramaturg, eseist, jurnalist la 'Tagesspiegel", 'Die Zeit", 'Frankfurter Rundschau", 'NZZ" si la diferite posturi de Radio, membru al conducerii Institutului International de Teatru, Thomas Oberender a devenit director artistic, sectiunea Teatru, al Festivalului de la Salzburg in octombrie 2006. A studiat arta dramatica la Universitatea Humboldt si la Inalta Scoala de Arte din Berlin. Tema de doctorat a fost o lucrare despre Botho Strauss. In 1997 a fost cofondator al grupului 'Theater Neuen Typs" (Teatrul de tip nou) si al Festivalului 'Achtung! Gegenwart!" ('Atentie! Prezent!"), iar din 1998 a predat literatura la Universitatea de Arte din Berlin, la cea de la Bochum si la Institutul de Teatrologie. Din 2000 pana in 2005 a lucrat in comitetul de directori al Teatrului din Bochum si a fost codirector al celui din Zürich. In cadrul Trienalei de la Ruhr a colaborat cu Gérard Mortier si Jürgen Flimm la organizarea seriilor de literatura neconventionala. A fost distins cu mai multe premii, printre care Preis der Frankfurter Autorenstiftung (Premiul Asociatiei Autorilor din Frankfurt) si Deutscher Jugendtheaterpreis (Premiul Teatrului German de Tineret). Concert in Catedrala din Salzburg - V-as ruga sa ne faceti o invitatie la Salzburg, orasul muzicii. - Situat in inima Europei, la poalele Alpilor, patrimoniu UNESCO in care trecutul convietuieste cu modernitatea, Salzburg este de un farmec coplesitor. In centrul vechi veti intalni un adevarat labirint printre fortaretele medievale si splendidele catedrale baroce, carora li se adauga Castelul si Gradinile Mirabell, Domul si Biserica Franciscana, casa natala a lui Mozart, Muzeul Baroc si, bineinteles, Fortareata Hohensalzburg, un castel medieval, construit in 1077. Asadar, incercati sa ajungeti in intervalul 25 iulie - 30 august, pentru a asista la seri de neuitat si a va bucura atat de spectacolele de teatru si de nenumaratele concerte in aer liber sau in catedrale, cat de costumele traditionale tiroleze, pline de culoare, si de tot ceea ce inseamna un oras in sarbatoare. "Jedermann" Arhitectura unui succes - Salzburg, care celebreaza la aceasta editie 90 de ani, unul dintre cele mai importante festivaluri ale muzicii clasice, alaturi de Bayreuth si München, cu peste 4.000 de evenimente si peste 300.000 de vizitatori, este din nou in lumina reflectoarelor. Festivalul a avut curajul sa se reinnoiasca, a reusit sa medieze intre marile intalniri de neuitat, asa cum este, an de an, spectacolul cu 'Jedermann", din Piata Domului, si noi propuneri incitante, ce invita la reflectie si interogatie. Ca director artistic, cum ati organizat sectia de teatru, care este tematica actualei editii? - Tema editiei actuale este 'Mitul". Inca de la inceput festivalul si-a asumat o aura mitica. El a fost fondat pentru a contracara criza, pierderea valorilor, criza de identitate a individului, cat si a intregii natiuni. Daca ar fi sa vorbim despre arhitectura unui succes, Salzburgul este unul dintre cele mai prestigioase festivaluri ale lumii, care are productii proprii. Incerc ca productia comandata de noi sa aiba o coerenta interna a continutului. Sunt cel care decide, de patru ani, cum este structurat festivalul. Pentru mine, perioada lui Gérard Mortier la Salzburg este un exemplu. Incerc sa gandesc programul in asa fel incat sa fie definitoriu pentru emblema Salzburgului. Asta inseamna ca ma axez foarte mult pe istoria si pe dramaturgia austriece. In acelasi timp, consider ca este datoria mea sa deschid festivalul spre lume. Astfel, piesa dramaturgului austriac Thomas Bernhard, 'Ein Fest für Boris" ('O petrecere pentru Boris"), realizata pentru festival in anii '60, a fost refuzata. Cand si-a predat piesa a refuzat-o. Era prea radicala. Festivalul a produs-o cu 40 de ani mai tarziu, cu o actrita din Olanda in rolul principal, Viviane De Muynck, de la Need Company. In 2008 am comandat tot la Need Company coregrafului Jan Lauwers o importanta trilogie, 'Happy Face, Sad Face", despre conditia umana, scrisa special pentru acest festival. Mi-ar placea sa aduc acest spectacol si in tara dumneavoastra. In acelasi timp, fac si productii cu Burgtheater din Viena, cu Peter Stein sau Angela Richter. Sa nu uitam ca rolul meu este sa-i fac pe oameni sa iubeasca teatrul, sa-i fac sa spuna: iata, teatrul inseamna si asta, si asta. Spectacol in Piata Domului Nevroza schimbarilor - Ce ne-ati recomanda din programul atat de divers al festivalului din aceasta vara? - La actuala editie 2010 ne-am indreptat atentia spre mituri, care sunt reflectate intr-un mod foarte special intr-o intreaga serie de opere si piese de teatru. Ne asemanam arheologilor care deschid o usa si coboara sa exploreze pentru a ne aduce in memorie originile si contradictiile istoriei si civilizatiei noastre. Ne-am propus sa exploram cat de vechi sunt temele tragediei si felul in care se regasesc in societatea de azi. In privinta teatrului, as putea spune ca sunt doua axe principale. In trei spectacole regasim miturile. In mod cert, marea productie 'Oedipus auf Kolonos", creata de Peter Stein, cu Klaus Maria Brandauer, care construieste admirabil personajul, va intriga prin noutatea montarii si va emotiona prin calitatea interpretarii. 'Moarte la Theba", adaptarea lui Jon Fosse dupa trilogia 'Oedipus" a lui Sofocle, este redimensionata de Angela Richter. Cea de-a treia, 'Phaedra" lui Racine, in regia lui Matthias Hartmann, cu Sunnyi Melles in rolul titular, cu o scenografie foarte moderna, semnata de Johannes Schütz, va uimi prin originalitate. Reflectand topica miturilor, Senta Berger va citi din 'Orfeu si Euridice", la Landestheater, in 1 august. Va fi adus un omagiu lui Claudio Magris, 'Dichter zu Gast", in care cunoscutul eseist triestin rescrie mitul lui Orfeu si Euridice, readaptandu-l lumii contemporane, cu spectacolul 'Lei dunque capirá". O expozitie, 'Marea lume a teatrului", va ilustra, de asemenea, lumea miturilor si potentialul lor de a reprezenta experienta umana. Cea de-a doua arie se apleaca asupra explorarii realitatii austriece in cei 90 de ani de existenta a festivalului. Este pentru prima data cand prezentam o opera de Stefan Zweig, o dramatizare a nuvelei 'Frica" ('Angst"), dupa care s-a facut si un film, care este pusa in scena de Jossi Wieler, cu André Jung, un actor din Luxemburg in rolul principal, si Elsie de Brauw, din Olanda. Dupa parerea mea, sunt doi dintre cei mai buni actori europeni. Este foarte important si pentru faptul ca Stefan Zweig a trait la Salzburg si de acolo a fost trimis in exil. In Austria a existat o singura ardere de carti in timpul fascismului si ea s-a petrecut la Salzburg. Mi s-a parut foarte important sa-l reabilitam pe acest ilustru scriitor. In 'Wiederstand der Wirklichkeit" ('Rezistenta realitatii"), dupa nuvela lui Zweig, cu referiri explicite la istoria politica a secolului XX si la nazism, in lectura lui Klaus Maria Brandauer, focalizarea asupra temei este completata si de un film. Discursul este mereu tensionat, interesant, presarat de observatii sclipitoare de detaliu, pe care ar fi greu sa le inventariem aici. Festivalul il comemoreaza si pe fondatorul sau, Max Reinhardt, nu numai printr-o expozitie, ci si prin vizitarea palatului Leopoldskron, dificil accesibil publicului in mod obisnuit, in care iubitorii teatrului se vor putea delecta la un picnic din 'Visul unei nopti de vara". - Ce alte proiecte se vor mai derula? - 'Tineri regizori" din Olanda, Belgia, Franta si Germania vor fi prezenti cu patru productii, care vor vorbi despre inventatoarea lumii lui Frankenstein, Mary Shelley, despre nasterea democratiei franceze, despre 'vederea interioara" si despre lumea lui Oedipe. - Dar sa nu uitam ca spectacolul de opera reprezinta unul dintre punctele de atractie. - Cu siguranta, premiera mondiala cu musicalul 'Dionysos" de Wolfgang Rihm, un caleidoscop de imagini din ciclul poetic al filosofului german Nietzsche, 'Dionysos-Dithyramben", in regia lui Pierre Audi, scrisa special pentru Salzburg, in care Nietzsche a fost influentat de elementele primordiale ale tragediei grecesti, va entuziasma iubitorii genului. Orice noua adaptare nu poate decat sa starneasca interesul. In program este prezentata ca 'o meditatie, o coliziune intre Uman si Divin". Felul in care zeul cade in nebunie, relatia lui cu femeile vor fi redate nu numai cu ajutorul muzicii, dar si al imaginii si miscarii. La pupitru, dirijorul Ingo Metzmacher, cunoscut si aplaudat in editia trecuta pentru 'Al gran sole carico d'amore" al lui Luigi Nono, va conduce Orchestra Simfonica din Berlin si Corul Operei de Stat din Viena. In rolul titular, Johannes Martin Kränzle, alaturi de Mojca Erdmann si tenorul german Matthias Klink. Elementele primordiale ale tragediei grecesti, ca si influenta lui Nietzsche, apar si in explorarea mitului de catre Hofmannsthal. V-as sugera sa nu pierdeti 'Elektra", pe muzica lui Strauss, cu Daniele Gatti la pupitrul Filarmonicii din Viena, in regia lui Nikolaus Lehnhoff. In rolul titular, soprana Irene Theorin, alaturi de Waltraud Meier, in Clitemnestra, cu Eva-Maria Westbroek si Irene Pape. Pe aceeasi linie a miturilor se inscrie un interesant 'Orfeu si Euridice", de Gluck, in regia lui Dieter Dorn, cu solistii Elisabeth Kulman, Genia Kuhmeier, Christiane Kark, sub bagheta lui Riccardo Muti. Originalitatea povestii echivalentului feminin al lui Don Juan, 'Lulu", pe muzica lui Alban Berg si textul lui Frank Wedekind, in viziunea regizorala a bulgaroaicei Vera Nemirova, este evidenta. Spectacolul beneficiaza de prezenta sopranei franceze Patricia Petibon, alaturi de Michael Schade, Michael Volle si Pavol Breslik. La pupitrul Filarmonicii din Viena, dirijorul german Marc Albrecht. Unul dintre pictorii contemporani importanti, Daniel Richter, se intoarce la festival ca scenograf, dupa reusita de acum doi ani, cu 'Castelul lui Barba Albastra" al lui Bela Bartok. Anna Netrebko Anna Netrebko printre Zei - In afara acestor opere care aduc in prim-plan miturile, intr-o cheie moderna, ce alte partituri clasice vor mai putea fi audiate? - Ca intotdeauna, 'Romeo si Julieta" de Gounod, va constitui una dintre atractiile festivalului, avandu-l la pupitrul Orchestrei 'Mozarteum" din Salzburg pe tanarul dirijor canadian din Montreal, Yannick Nézet-Seguin, cu superstarul Anna Netrebko de la Opera din Viena, cu Piotr Beczala, in regia lui Bartlett Sher. Acelasi dirijor va conduce Filarmonica din Viena in spectacolul 'Don Giovanni" de Mozart, in regia lui Claus Guth. In rolul lui Don Giovanni si Leporello, Christopher Maltman si Erwin Schrott, alaturi de Aleksandra Kurzak in Donna Anna, Dorothea Röschmann in Elvira si Anna Prohaska in Zerlina. 'Norma" lui Bellini, pe care Wagner o compara cu tragediile antice, iar Schopenhauer o considera o tragedie perfecta, va rasuna avand-o in rolul titular pe celebra Edita Gruberova, alaturi de Joyce DiDonato, Marcello Giordani, Feruccio Furlanetto, cu dirijorul Friederich Heider la pupitrul 'Cameratei Salzburg". Edita Gruberova in "Norma" De la Brahms la Liedurile spaniole si Continentul Rihm - 'Muzica trebuie sa fie plina de emotie si emotia plina de complexitate", afirma Georg Solti. Cum se regaseste aceasta maxima in programul festivalului care include peste 70 de evenimente muzicale? - Seria intitulata 'Continente" este dedicata apreciatului compozitor german contemporan Wolfgang Rihm, care va prezenta zece concerte sub genericul 'Continentul Rihm", ce vor include muzica din perioada '70-'80, dar si lucrari recente ale sale, precum 'Et Lux", cu Cvartetul Arditti si Ansamblul Hilliard. Totodata, programul cuprinde si piese ale unor apreciati compozitori cu care Rihm are afinitati, precum Brahms, Bruckner, Mahler, Schoenberg si Schumann. As adauga si o alta reusita a festivalului, lucrarea 'Choephoren" de Darius Milhaud (unul dintre fondatorii 'Grupului celor Sase", ce ii includea si pe Francis Poulenc, Georges Auric, Louis Durey, Arthur Honegger si Germaine Tailleferre, carora li s-a alaturat si Jean Cocteau), piesa combinata cu 'Tutuguri", un poem dansant al lui Rihm, in interpretarea Orchestrei Simfonice din Berlin, avandu-l ca dirijor pe Igor Metzmacher. Sa mai adaugam 'Scenele Brahms", in cadrul carora pianistul rus Valeryi Afanassiev va canta ultimele fantezii ale marelui compozitor, iar clarinetistul si compozitorul Jeordie Widmann va prezenta in premiera mondiala 'Intermezzi", solist Andreas Schiff. O versiune putin cunoscuta a 'Recviemului German" al lui Brahms pentru solisti, cor si pian la patru maini va rasuna sub bagheta lui Thomas Hengelbrock. De o mare audienta se vor bucura si 'Liedurile Spaniole" ale lui Hugo Wolf, cantate de soprana Angelika Kirchschlager si Ian Bostridge. Programul va include si numeroase lucrari de Chopin si Schumann cu vestiti pianisti precum Krystian Zimermann, Evgeny Kissin, Maurizio Pollini si Grigori Sokolov. Incomparabila Martha Argerich, impreuna cu prietenii ei muziceni, va da nastere proiectului ce-i poarta numele, Gidon Kremer, violonistul neconventional, va evolua intr-un program Brahms si Schumann. Hélène Grimaud In final, melomanii se vor putea bucura de concertul sustinut de cele doua staruri mondiale, tenorul mexican Rolando Villazon si pianista Hélène Grimaud. Dirijorul Valeryi Gergiev va prezenta un important eveniment cu 'World Orchestra for Peace", fondata de neuitatul Sir Georg Solti. Acesta era convins ca muzica nu are granite, considerand ca politicienii isi realizeaza scopurile lor, dar muzicienii sunt capabili sa aiba cele mai puternice voci. Adaugati, va rog, si matineele Mozart. Daniel Barenboim in timpul repetitiilor cu West East Divan Orchestra Schimba lumea, chiar daca ti se pare imposibil - Festivalul a fost deschis de Filarmonica din Viena, cu celebrul dirijor Barenboim, cu un grandios 'Te Deum" cu Elina Garanca, Dorothea Roschmann si Klaus-Florian Vogt. Ce alte concerte ale Filarmonicii vieneze vor putea delecta publicul? - Al doilea concert va fi dirijat de Riccardo Chailly, cu violonista Anne-Sophie Mutter. Al treilea este dedicat lui Bruckner, iar la pupitru va fi Bernard Haitink. Doua lucrari extraordinare ale literaturii Oratoriului vor fi realizate in lectura actorilor Gérard Depardieu si Fanny Ardant. Riccardo Muti va fi la pupitrul Oratoriului lui Prokofiev, 'Ivan cel Groaznic", in care Gérard Depardieu va avea rolul povestitorului. Vor mai fi invitate si ORF Radio Symphony din Viena, Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, Orchestra Filarmonicii din Berlin, Orchestra de Camera Suedeza s.a. Elina Garanca - Aminteati si faptul ca literatura este inglobata in festival, in cadrul proiectului 'Poeti in rezidenta". - Claudio Magris, distins cu Premiul pentru Pace al Librarilor, va lucra la Salzburg in timpul festivalului. Acesta afirma: 'Multe utopii ale Paradisului pe pamant s-au evaporat, dar nu si ideea ca lumea sa fie nu numai administrata, ci mai ales schimbata". Sa ne aducem aminte ca si Brecht spunea: 'Schimba lumea, chiar si daca aceasta te face sa crezi ca este imposibil". Anne-Sophie Mutter - Cu ce ocazie ati poposit la Sibiu? - Reputatia festivalului transilvan este foarte mare. Este cunoscut in intreaga Europa si asta se vede si dupa numeroasele premii cu care au fost rasplatiti regizorul si actorii la Edinburgh. L-am cunoscut la Salzburg pe Constantin Chiriac, directorul Teatrului din Sibiu, cu care vom derula cateva programe si care m-a invitat sa vad cateva spectacole. Nu mai fusesem pana acum in Romania. Din ceea ce am putut viziona in scurta mea sedere, mi s-a parut un program excelent. Festivalul de la Salzburg are un concurs international pentru productii de teatru, cat si pentru regizorii tineri. In acest sens am recomandat montarea 'Notre terreur" ('Teroarea noastra"), a tanarului regizor Sylvain Creuzevault, care, dupa parerea mea, va fi unul dintre numele de referinta ale teatrului european. M-a impresionat ce a facut acest genial regizor Purcarete, la Sibiu, cu 'Faust". Putem considera ca este o opera de arta totala, de la decor, trecand prin muzica live, la scena care functioneaza ca o instalatie in care publicul intra. Este un exemplu de teatru de regie, influentat foarte tare atat de domeniul muzicii, cat si de cel al artelor vizuale. Aceasta cred ca este tendinta europeana a lui 2010 si mi-as dori foarte mult sa pot aduce acest spectacol in editia urmatoare a Festivalului de la Salzburg. - Pentru ca proveniti din Germania de Est, credeti ca actuala criza economica este pentru cultura un nou Zid al Berlinului? - Efectele crizei sunt foarte puternice si in Occident, ceea ce nu duce la o frontiera intre Est si Vest, ci intre eveniment si arta. Cred ca si in Est, si in Vest, marea provocare este protejarea muncii artistice de comercializarea structurilor. Riscul principal pe care-l infrunta Europa de Est este cel al pierderii propriei identitati. Natiunea exista prin cultura si pentru cultura. Eu nu cred in razboiul dintre culturi si civilizatii. Cred in schimb ca se poate deschide calea unei lumi pluraliste, dominata de toleranta, si nu unei lumi dominate de uniformizare. Intelepciunea si pacea din cultura creeaza comunitati si comuniuni mai sigure decat orice alte investitii.

2010-07-30