Publicarea protocoalelor afgane pune Washingtonul pe jar

Pentagonul cauta tradatorii

Conducerea armatei americane a lansat o investigatie in vederea identificarii celor care au pus la dispozitia WikiLeaks 'protocoalele afgane' publicate, duminica noaptea, de Der Spiegel, The Guardian si The New York Times. Conform observatorilor, o privire asupra celor 92 000 de documente secrete indica, in primul rand, ca s-ar putea sa fie vorba despre surse multiple.

 Cand, dupa asa-numitul schimb de spioni al secolului, Vladimir Putin s-a intalnit cu agentii expulzati din Statele Unite, premierul rus a tinut sa precizeze ca cel care i-a dat de gol este cunoscut si ca, de regula, 'tradatorii sfarsesc rau'. De la Washington nu s-a auzit, inca, o astfel de amenintare, insa comandamentul armatei americane a pornit in cautarea gaurilor din sistem care au permis momentul – cel putin politic – penibil al publicarii corespondentei secrete dintre militarii aflati in teatrul de razboi din Afganistan si Pentagon. Dat fiind ca in discutie se aduce in mod repetat riscul de securitate generat de dezvaluirea 'protocoalelor afgane', ancheta va avea cu siguranta consecinte penale. De altfel, Departamentul Justitiei a anuntat ca ofera consultanta Departamentului Apararii in acest caz.

Actualul scandal este spectaculos in primul rand prin volumul de documente scurse. In fapt, periodic apar materiale secrete, unele cu informatii mult mai socante decat cele cuprinse in 'protocoalele afgane'.

Tabuuri aruncate la cos

Publicarea pe internet a celor aproape 92.000 de documente secrete militare americane despre situatia din Afganistan aduce un plus de claritate si asprime imaginii despre un razboi purtat undeva, departe. In fapt, lucrurile nu s-au schimbat prea tare, odata cu aceste dezvaluiri. Renaste, in schimb, nevoia unei dezbateri oneste cu privire la prezenta militara in Afganistan. Pornim de la premisa ca documentele publicate de WikiLeaks pe internet sunt autentice. O precizare necesara, caci autenticitatea stirilor si rapoartelor secrete ar putea fi pusa, desigur, la indoiala, cat timp cei in masura refuza sa se pronunte. Exista, insa, destui interesati sa relativizeze subiectul.

In contextul propus, putem privi evolutiile din Afganistan prin prisma catorva certitudini. Pretul razboiului purtat, in Afganistan, cu teroristii, talibanii si insurgentii este, pentru aliatii condusi de Statele Unite, mai scump decat s-a crezut. Talibanii sunt mai puternici si mai bine inarmati decat se presupunea. Trupe speciale vaneaza lideri talibani si baroni ai drogurilor cu scopul declarat de a-i captura sau chiar ucide. Autoritatile afgane, politia locala si armata sunt pline de incapabili, corupti si tradatori. Serviciul secret pakistanez sustine talibanii.

Toate acestea erau cunoscute. De-acum, in schimb, devin adevaruri frustrante. Avantajul rostirii lor este ca imping spre o noua dezbatere. Evident ca fiecare dintre partenerii Statelor Unite isi vor pune intrebari legate de natura mandatului pe care il au acolo. Cum va trebui sa reactioneze armata federala germana la amenintarile crescande din zona Kunduz si din nordul Afganistanului? Sa se retraga rapid sau sa dea un plus de consistenta trupelor si mandatului? Ministrul federal de Externe Guido Westerwelle va trebui sa accepte si sa explice Parlamentului ca termenul 2014 pentru retragerea din Afganistan este o iluzie. Daca Germania va ramane angajata alaturi de Statele Unite, atunci va trebui acceptata implicit si participarea la un razboi deschis pentru lichidarea teroristilor si talibanilor.

Documentele WikiLeaks mai demonstreaza ca episodul in care militari germani au ucis civili este unul dintre multe alte sute de astfel de episoade. E trist ca exista victime in randul populatiei in acest razboi – dar la fel de adevarat este ca majoritatea mor in atentate puse la cale de talibani si insurgenti. E cat se poate de corect sa le dam dreptate celor ce reclama ca razboiul din Afganistan este murdar. Dar exista razboaie curate? Trupele speciale americane sunt in teren pentru a lichida liderii periculosi. Alternativa ar fi ocuparea fiecarei bucati din suprafata Afganistanului si bombardarea intregului teritoriu. Ceea ce e imposibil si inimaginabil.

Afganistanul, se va spune zilele acestea, reluand o mai veche remarca, nu poate fi pacificat. Solutia ar fi retragerea. Este retragerea, insa, o alternativa? Ar ramane in urma un camp deschis pentru reinstalarea unui regim radical, nelegitim si sustinator al terorismului. (Dupa Deutsche Welle)

Cine este in spatele WikiLeaks?

WikiLeaks este un fel de organizatie internationala, fondata in 2006, in Suedia, care publica documente secrete si contributii anonime pe teme sensibile.

Conform parerii incetatenite, directorul organizatiei este jurnalistul australian Julian Assange.

WikiLeaks si-a castigat prestigiul in urma difuzarii unui film-dezvaluire difuzat in aceasta primavara despre uciderea unor civili irakieni si a doi jurnalisti Reuters de catre militari americani.